Palpitatiile sunt perceptia propriilor batai ale inimii, insotite in general de disconfort si impresia ca aceste batai sunt neregulate.
In cele mai multe cazuri, palpitatiile sunt un simptom benign, de scurta durata, care se rezolva de la sine. Cu toate acestea, daca palpitatiile sunt frecvente sau prelungite, acest lucru ar putea indica o boala de inima sau un efect secundar al unor medicamente.
Cand suntem in repaus, inima ne bate intre 60 si 100 de ori pe minut. Aceasta este echivalenta, in medie, cu 4.800 de batai pe ora si 115.200 de batai pe zi.
Cu exceptia cazului in care facem miscare, nu este obisnuit sa ne simtim bataile inimii. De fapt, de cele mai multe ori nu suntem constienti ca avem un organ care pompeaza neincetat sange in piept.
Nota : In anumite circumstante, cum ar fi intinsul pe partea stanga intr-un mediu calm si linistit, unii oameni pot simti ca bataile inimii lor sunt normale, fara ca acest lucru sa fie considerat o palpitatie.
Palpitatiile, deci, implica o constientizare anormala a batailor inimii in repaus. Pacientii se plang adesea de o inima care bate, de batai in gat sau chiar de senzatia ca inima le poate sari din piept. Aceste perceptii pot fi insotite de disconfort, oboseala cu eforturi mici, dificultati de respiratie si, uneori, dureri in piept. Daca palpitatiile sunt cauzate de o aritmie, pot aparea chiar si lesinul si caderile.
Dupa cum am mentionat mai sus, ritmul cardiac normal este intre 60 si 100 de batai pe minut (bpm). Daca inima bate mai repede de 100 bpm, o numim tahicardie . Daca este sub 60 bpm, o numim bradicardie . Palpitatiile sunt de obicei legate de episoade de tahicardie.
Tahicardiile sunt clasificate ca tahicardii sinusale si tahiaritmii. In continuare, vom descrie pe scurt cum functioneaza activitatea electrica a inimii pentru a intelege mai bine aceste doua tipuri de tahicardie.
Ce sunt tahicardia sinusala si tahiaritmia?
Sursa electrica a inimii, numita nodul sinoatrial (cunoscut si ca nodul sinusal ), este situata la varful atriului drept, in partea de sus a inimii.
Nodul sinusal functioneaza ca un stimulator cardiac natural si produce socuri electrice la intervale regulate care induc contractia muschilor inimii. Fiecare batai normale ale inimii provine dintr-un impuls electric generat in acest nod; Prin urmare, ritmul normal al inimii se numeste ritm sinusal .
Acest curent electric urmeaza o cale specifica, mai intai catre ambele atrii si apoi catre ventricule. Impulsurile electrice sunt generate la o frecventa medie de 80 pe minut, cu un interval cuprins intre 60 si 100 bpm.
Nodul sinusal isi transmite activitatea electrica catre nodul atrioventricular (nodul AV) si, ulterior, catre intregul muschi al inimii prin fasciculul de fibre His si Purkinje .
Cand ritmul cardiac creste din cauza accelerarii acestor impulsuri generate in nodul sinusal, ne confruntam cu tahicardie sinusala. Aceasta situatie apare, de exemplu, in timpul exercitiilor fizice sau dupa ce ati primit o sperietura. Tahicardia sinusala este un raspuns normal si asteptat al inimii la o crestere a cererii de sange si oxigen de catre tesuturi.
Pe de alta parte, atunci cand impulsurile electrice provin din alte zone ale inimii si nu din nodul sinusal, ele sunt considerate anormale si caracterizeaza o aritmie cardiaca. Daca aceste impulsuri anormale sunt transmise cu frecventa inalta catre ventriculi, determinand o accelerare a batailor inimii, apare o tahiaritmie , adica o tahicardie cauzata de o aritmie. Tahiaritmiile pot atinge pana la 200 de batai pe minut.
In ilustratia urmatoare, putem observa un ritm sinusal si un tip de aritmie cardiaca (in acest caz fibrilatie atriala), in care mai multe puncte diferite din atriu genereaza impulsuri electrice in acelasi timp.
Conductie electrica atriala normala
Conductie electrica atriala haotica – fibrilatie atriala
In acest exemplu, apare o aritmie fara tahicardie, deoarece, in ciuda cantitatii mari de stimuli electrici din atrii, putini sunt transmisi la ventriculi. In consecinta, pacientul mentine ritmul cardiac intre 60 si 100 bpm, in ciuda aritmiei.
In concluzie, conceptele sunt urmatoarele:
- Tahicardie : ritm cardiac rapid (mai mare de 100 bpm).
- Bradicardie : ritm cardiac redus (mai putin de 60 bpm).
- Ritm sinusal : batai normale ale inimii. Inima in ritm sinusal poate fi rapida (tahicardie sinusala) sau lenta (bradicardie sinusala).
- Aritmie : ritm cardiac anormal, negenerat de nodul sinusal. Exista tahiaritmii, bradiaritmii sau chiar aritmii cu o frecventa normala (intre 60 si 100 bpm).
Cauze
Cand va confruntati cu palpitatii, primul lucru de facut este sa incercati sa determinati daca este o aritmie sau pur si simplu tahicardie sinusala.
Tahicardii sinusale
Dintre cauzele frecvente ale palpitatiilor cauzate de tahicardia sinusala, putem aminti:
- Tulburari psihice, cum ar fi tulburarea de panica, tulburarile de anxietate si depresia.
- Anemie severa.
- Febra mare.
- Deshidratare.
- Activitate fizica.
- Stres emotional.
- Sarcina (in principal in al treilea trimestru).
- Consumul excesiv de cofeina.
- Cocaina.
- Amfetamine.
- Hipertiroidismul.
- Hipoglicemie (scaderea nivelului zaharului din sange).
- Nicotina.
Unele dintre cauzele mentionate mai sus pot duce si la aritmii, pe langa tahicardia sinusala.
Aritmii
Dintre principalele cauze ale aritmiilor cardiace putem aminti:
- Boli de inima : afectiuni precum boala coronariana, insuficienta cardiaca, cardiomiopatiile, bolile valvelor cardiace si infarctul miocardic.
- Probleme electrice ale inimii : defecte congenitale sau anomalii ale sistemului de conducere electrica al inimii.
- Dezechilibrul electrolitic : nivelurile anormale de electroliti, cum ar fi potasiul, magneziul si calciul din sange, pot afecta ritmul cardiac.
- Tulburari endocrine : boli precum hipotiroidismul sau hipertiroidismul pot altera functionarea inimii si pot provoca aritmii.
- Consumul de substante : consumul excesiv de alcool, cofeina, nicotina sau droguri ilegale poate provoca aritmii.
- Medicamente : Unele medicamente, cum ar fi anumite antiaritmice, diuretice, antidepresive sau decongestionante nazale, pot provoca aritmii ca efect secundar.
- Stres si anxietate : situatiile stresante sau intense din punct de vedere emotional pot duce la aritmii temporare la unii oameni.
- Apneea in somn : intreruperea temporara a respiratiei in timpul somnului poate provoca modificari ale tensiunii arteriale si ale ritmului cardiac.
Cum sa stiu daca am o aritmie
Diagnosticul aritmiilor se poate face printr-un examen fizic sau o electrocardiograma (ECG).
Daca aveti palpitatii, este important sa puneti degetul pe puls si sa evaluati doua aspecte:
1 Ritm cardiac
Inima bate in mod normal in mod regulat, cu intervale de timp egale intre batai. Daca observati un ritm neregulat, este probabil o aritmie cardiaca. Cu toate acestea, este important sa retineti ca nu toate aritmiile se manifesta cu un ritm cardiac neregulat.
Daca inima ta are un ritm regulat , iti vei simti pulsul astfel: „Tump…tump…tump…tump…tump…tump…tump…tump…tump…tump…tump”.
Daca inima are un ritm neregulat , bataile se vor comporta imprevizibil si pulsul se va simti cam asa: „Tump…tump………tump..tump.tump……..tump…tump………tump… …tump… tump.tump.”
2 Ritm cardiac
Frecventele mai mari de 150 de batai in repaus si in absenta febrei sunt aproape intotdeauna indicative de aritmii, chiar daca exista un ritm cardiac regulat. La persoanele in varsta, frecventele mai mari de 130 de batai pe minut sugereaza deja aritmii.
Exista mai multe tipuri de aritmii, dar cele mai frecvente sunt fibrilatia atriala si tahicardia supraventriculara. Prima este mai frecventa la persoanele in varsta, iar a doua la tineri.
Distinctia dintre tahicardia sinusala si tahiaritmiile se face prin electrocardiograma. Marea provocare este ca multe dintre palpitatii sunt intermitente si, in momentul ECG, este posibil sa nu fie prezente.
O optiune este Holter, un dispozitiv care inregistreaza ECG timp de 24 de ore. In acest fel, pot fi detectate aritmiile care se manifesta in acea perioada. Chiar si asa, exista riscul sa nu apara episoade de aritmii in perioada de examinare, ceea ce face dificila stabilirea unui diagnostic.
Electrocardiograma ajuta si la identificarea tipului de aritmie, deoarece fiecare are un model electrocardiografic diferit.
Importanta determinarii cauzei palpitatiilor consta in faptul ca, desi acest simptom este benign in majoritatea cazurilor, exista unele modificari cardiace care pot provoca aritmii grave cu risc de deces.
Exista patru factori in istoricul medical al unui pacient care indica o aritmie cardiaca:
- Fiind barbat.
- Descrierea pacientului a batailor neregulate ale inimii.
- Istoric de boli de inima, cum ar fi insuficienta cardiaca sau accident vascular cerebral.
- Durata palpitatiei mai mare de 5 minute.
Daca aveti palpitatii, dar nu aveti niciunul dintre factorii mentionati, probabilitatea ca simptomele dumneavoastra sa fie cauzate de probleme cardiace este foarte mica. Daca prezentati toti cei 4 factori, este aproape sigur ca aveti o aritmie cardiaca.
Important, chiar si cei care au palpitatii din cauza aritmiilor cardiace au un prognostic favorabil in majoritatea cazurilor. Palpitatiile cauzate de aritmii maligne sunt rare, dar, deoarece sunt foarte grave, trebuie investigate intotdeauna.
Tratament
Tratamentul pentru palpitatii variaza in functie de cauza de baza. De exemplu, daca palpitatia este rezultatul tahicardiei sinusale cauzate de anemie, este suficient sa corectam aceasta afectiune. Daca se datoreaza febrei, palpitatiile vor disparea cand temperatura corpului va reveni la normal. In cazurile de tahicardie asociata tulburarilor anxioase, tratamentul cu anxiolitice este de obicei eficient.
In situatiile de aritmii cardiace, in special la pacientii fara antecedente de boli de inima, tratamentul poate consta in ablatia (distrugerea prin cauterizare) a focarului electric anormal. In alte circumstante, medicamentele pot fi utilizate pentru a controla ritmul cardiac, cum ar fi amiodarona si beta-blocantele, printre altele.
In cazurile de tahiaritmii severe care pot duce la stop cardiac, numite aritmii maligne, poate fi necesara implantarea chirurgicala a unui defibrilator. Acest dispozitiv detecteaza aceste aritmii si aplica imediat un soc electric inimii, restabilind ritmul normal al inimii si prevenind stopul cardiac.
Intrebari frecvente
Cand ar trebui sa-mi fac griji pentru palpitatii?
Ar trebui sa consultati un medic daca aveti palpitatii insotite de dureri in piept, dificultati de respiratie, lesin, ameteli severe sau daca simptomele sunt frecvente si persistente. De asemenea, este important sa solicitati ajutor medical daca aveti antecedente de boli de inima sau daca simptomele incep brusc si dureaza mult timp sa dispara.
Care sunt simptomele comune ale palpitatiilor?
Cele mai frecvente simptome ale palpitatiilor includ senzatia de batai rapide ale inimii, pauze, batai suplimentare ale inimii sau un ritm neregulat. Daca palpitatia este cauzata de o aritmie, pot fi prezente si simptomele de alarma mentionate mai sus.
Ce pot face pentru a imbunatati palpitatiile care apar frecvent?
Toate palpitatiile frecvente trebuie evaluate de un cardiolog. Cu toate acestea, unele masuri pot ajuta: renuntati la fumat, reduceti consumul de cofeina, dormi cel putin 8 ore pe noapte, slabiti (daca sunt obezi), evitati decongestionantele nazale, evitati drogurile ilicite sau medicamentele cu amfetamine, reduceti consumul de alcool si incercati sa reduceti stresul la locul de munca si in viata sociala.
Care sunt cele mai frecvente aritmii cardiace?
• Fibrilatia atriala: este o aritmie caracterizata prin contractia neregulata si in general rapida a atriilor inimii.
• Flutter atrial: similar cu fibrilatia atriala, dar contractia atriilor este mai organizata si mai putin haotica.
• Tahicardie supraventriculara: este un termen larg care include mai multe aritmii care provoaca batai rapide ale inimii cu originea in camerele superioare ale inimii (atrii).
• Tahicardie ventriculara: este o aritmie rapida cu originea in ventriculii inimii. Tahicardia ventriculara poate fi potential periculoasa si necesita asistenta medicala imediata.
• Blocul atrioventricular (AVB): este un tip de aritmie cardiaca in care exista o intarziere sau o intrerupere a conducerii electrice intre atriile si ventriculii inimii. Provoaca bradicardie, in unele cazuri severa.
Palpitatiile si aritmiile sunt intotdeauna periculoase?
Nu intotdeauna. Unele palpitatii si aritmii sunt inofensive si nu necesita tratament specific. Cu toate acestea, altele pot fi semne ale unor probleme cardiace mai grave sau pot creste riscul de complicatii, cum ar fi accidentul vascular cerebral si insuficienta cardiaca. Este important sa consultati un medic pentru a evalua severitatea problemei.
Pot continua sa fac sport daca am palpitatii?
Daca ai palpitatii frecvente, idealul este sa faci o evaluare cardiologica inainte de a continua activitatile fizice, mai ales daca sunt de intensitate mare.
REFERINTE
- Evaluarea palpitatiilor la adulti – UpToDate.
- Managementul aritmiei pentru medicul primar – UpToDate.
- Tahicardie sinusala: Evaluare si management – UpToDate.
- Palpitatii si batai ectopice – NHS.
- Palpitatii cardiace – Departamentul de Sanatate si Servicii Umane din SUA.
- Sarind o bataie — surpriza palpitatiilor inimii – Harvard Health Publishing.
